La data de 24 mai 2022, Milagros del Campo, lector la Masterul în Psihologie Legală de la Universitatea Isabel I, Spania, în cadrul “Conferinţei de psihologie criminalistică”, a analizat vulnerabilitatea și munca psihologică care se desfășoară în instanțe cu persoanele care sunt victime minore ale agresiunii sexuale. Titlul webinarului a fost “Evaluarea psiho-criminalistică a mărturiei minorului: reducerea la tăcere.”
Milagros del Campo a evidențiat importanța Psihologiei în Drept, în special, în Legea victimizării sexuale, deoarece afectează copiii, persoanele cu dizabilități și grupurile care sunt vulnerabile la orice tip de victimizare.
În victimizarea copiilor ies în evidență mai multe aspecte: majoritatea abuzurilor sexuale au loc fără martori sau dovezi fizice sau biologice și au loc în intimitatea familială, unde se dezvoltă relații afective. Aceste fapte aduc pe masă o problemă serioasă în ceea ce privește victimizarea copilului pentru că „există doar mărturia copilului, fără probe fizice, iar cuvintele lui sunt singurele dovezi că avem, ceea ce se numește, urma memoriei lui. Acest lucru generează dificultăți atunci când este vorba de a defini că faptele pot fi dovedite.”
Când vorbim despre memorie, trebuie să știți că este fragilă, că nu funcționează ca o cameră video și se schimbă cu fiecare redare, se deformează ușor, deoarece copilul poate fi influențat. În plus, memoria este sensibilă și se pierde în timp.
Mila del Campo a subliniat că, în ultimii ani, s-a acordat multă atenție victimizării secundare, dublei victimizări a copiilor care intră în contact cu sistemul juridic sau polițienesc. S-au făcut eforturi pentru a evita ca minorulsă fie nevoit să-și reamintească evenimentele pe care le-a trăit și sunt traumatizante. Legislația încearcă să limiteze această victimizare secundară.
Psihologii trebuie să contracareze, cu profesionalismul lor, acele elemente de memorie care pot altera dovezile (trecerea timpului, sugestie, victimizare secundară...) „Psihologia criminalistică, prin psihologia mărturiei, mărește calitatea și cantitatea poveștii a ceea ce un copil poate spune într-o sală de judecată. De asemenea, poate preveni victimizarea secundară, astfel încât copilul să se simtă cât mai bine atunci când vine vorba de declarare”, a subliniat lectorul del Campo.
Este necesar să obțineți cât mai curând mărturia, pentru a vă asigura că nu trebuie repetată, și dacă trebuie repetată, să se facă cu aceiași profesioniști în care aveți deja încredere.
Există trei posibilități de a lucra cu copiii: testul preconstituit, pentru a garanta principiul contradicției, cu copiii sub 14 ani se face de către experți, cu suport digital pentru a fi reprodus în cadrul procedurii orale. A doua opțiune este asistența declarației, pentru a ajuta judecătorii și procurorii din declarația respectivă să ajute la întrebări sau să consilieze cum trebuie colectate întrebările. Și expertiza a ceea ce s-a strâns în interviu, pentru a face ulterior un proces-verbal care poate servi drept îndrumător organului judiciar.
Psihologul criminalist trebuie să culeagă informații, să stabilească urma memoriei și să facă o evaluare a sechelelor psihologice, să cunoască urma psihopatologică a evenimentelor în care acestea au fost semnalate.
“Pentru ca o declarație să fie analizată corect, mărturia trebuie mai întâi strânsă corespunzător, pasul cel mai important fiind culegerea de informații. Aceste informații sunt colectate prin protocoale, într-un mediu potrivit,pentru ca minorul să fie liniștit, mediu îndepărtat de domeniul judiciar”, a subliniat del Campo.
Protocoalele de interviu medico-legal au o fază introductivă, în care se stabilește un climat de încredere pentru a încadra interviul; faza de tranziție, cu capacitățile cognitive și sociale ale copilului, care afectează competența acestuia de martor și repetiție a tehnicii narațiunii libere; faza de elicitare a poveștii, în care copilului i se permite să facă o poveste liberă a faptelor (inclusiv o fază de clarificare); și o fază de închidere, în care se formulează întrebări de către expert și se închide interviul, pentru a reveni la o stare emoțională stabilă a copilului, o stare de confort.
Odată cu culegerea de informații se realizează o analiză a credibilității mărturiei. Se realizează protocoale și ipoteze de evaluare pentru a defini dacă poveștile sunt adevărate sau inventate. Unul dintre cele mai utilizate protocoale este SVA (statement validity analysis), aplicând 19 criterii pe baza raportului copilului, cu 4 criterii suplimentare pentru a confirma validitatea raportului.
Profesorul a analizat un caz practic în prezentarea sa și a subliniat că, în orice caz, scopul psihologului este de a garanta protecția cuprinzătoare a minorilor sau persoanelor cu dizabilități. „Trebuie căutată protecția și conștientizarea complexității acestui tip de evaluare și a necesității unei pregătiri adecvate, astfel încât să existe un master de specialitate la nivel internațional, precum cel oferit de Universitatea Isabel I în cadrul Masterului în Psihologie Legală.”, a concluzionat aceasta.
Pentru cei care înțeleg limba spaniolă, puteți urmări mai jos întreaga conferință.
Comments